Cristina-Ancuța POCORA

4 Raspunsuri la “25 noiembrie – Ziua Internaţională împotriva Violenţei asupra Femeilor”

  1. Recunosc că-mi este foarte uşor să mă abţin pe data de 25 să bat femei :lol:, dar nu aş putea să stau o săptămână fără TV.
    Trebuie să fiu sincer şi să spun că nu cred în astfel de zile. Nu cred că ziua împotriva fumatului va convinge vreodată pe cineva să se lase de fumat, nu cred nici că ziua păcii va convinge pe SUA să nu mai ducă războaie, nu cred că ziua luptei împotriva SIDA va vindeca măcar o persoană de SIDA sau o va împiedica să se îmbolnăvească… Toate acestea se construiesc prin bun-simţ. Părerea mea. Din fericire, mamele sunt cele care, de regulă, clădesc bun-simţul copiilor.

  2. poate ca o astfel de zi nu te convinge sa iti schimbi atitudinea dar cred ca e un bun prilej de a vorbi despre asta, de a demara proiecte, de a arata victimelor ca se stie de problema lor, de a arata agresorilor ca stim despre ei si lucram la o lege prin care sa prevenim astfel de iesiri…

  3. MARIN says:

    Curios ! Tocmai in ziua dedicata luptei impotriva violentei asupra femeilor, Basescu agresa verbal femeile explicandu-ne cum unele FEMEI RUJATE EXCESIV SI CU OCHII CAT CEPELE isi permit sa combata politicile dezastruoase ale Guvernului. Ciudat !

  4. @ Cristina Pocora

    Să nu înţelegeţi că nu sunt de acord cu scopul acţiunii, nu cred însă în rezultatele obţinute prin această formă.

    Doamnă Pocora,
    Nu cred că o discuţie, nişte afişe, “o veselie” de la o întrunire, nişte flori… va schimba ceva în bine. Violenţa nu se combate prin astfel de manifestări pentru că, de regulă, violenţa înseamnă “sânge urcat în cap”, adică o stare de surescitare în care emoţia (furia) depăşeşte raţiunea şi bunul-simţ.

    Educaţia nu rezolvă nici ea, de cele mai multe ori, problema. Poate că rezolvă manifestarea violenţei, adică pumnul, sau bâta, sau cuţitul… dar nu esenţa.

    Adevărata problemă este că avem un popor în bună parte surescitat, dezechilibrat emoţional… Furia aceasta se naşte mai ales din frustrarea zilei de zi cu zi. Oamenii echilibraţi îşi rezolvă problemele raţional, fără nervi. Priviţii pe colegii dumneavoastră deputaţi şi senatori, vi se pare că certurile născute în fiecare zi reprezintă expresia unor oameni echilibraţi? Poporul este astăzi surescitat de viaţa de zi cu zi, în frunte cu ceea ce vede în rândul politicienilor, poporul este surescitat de nesiguranţa zilei de mâine, de faptul că nu are nici o ieşire, de aceea violenţa creşte, de aceea dezinteresul faţă de morală şi chiar faţă de propriul eu este aproape generalizat.
    Politicienii sunt cei chemaţi să ofere un echilibru social şi o anumită serenitate a unei societăţi care funcţionează normal. Astăzi societatea românească, în frunte cu politicienii ei, funcţionează ca un motor dezechilibrat, zgomotos, cu randament mic, cu consum mare de energie şi putere oferită mult sub valoarea nominală a motorului…

    De aceea vă spun, dacă doriţi să luptaţi pentru mai puţină violenţă, ar trebui să încercaţi să stabiliţi echilibrul societăţii. Desigur, acest lucru este infinit mai greu decât un afiş, o întâlnire, nişte flori… eu am speranţa că dumneavoastră puteţi însă să faceţi ceva în acest sens (eu cel puţin vă percep printre politicienii care participă la echilibru şi nu la dezechilibru).

    PS.
    Cineva mi-a spus că a lupta împotriva ceva creează un dezechilibru şi mai mare în loc să construiască echilibru, adică accentuează ceea ce este negativ în loc să-l atenueze (mă rog, este o întreagă teorie a universului implicată în explicaţie). Domnia sa ar spune că mesajul de tipul Lupt Împotriva Violenţei Domestice ar trebui înlocuit cu ceva de tipul Militez Pentru Concordia Domestică.

Raspunde