Cristina-Ancuța POCORA

Studiul la nivel naţional cu privire la implementarea ordinului de protecţie

12 March 2013 ·

          Violenţa asupra femeilor este o realitate dramatică şi regretabilă pentru multe femei din România. Indiferent de forma de manifestare, esenţială este garantarea unui cadru legislativ şi institutional coerent pentru a răspunde acestui flagel, pentru a găsi cele mai bune modalităţi de evidenţiere a fenomenului şi de reacţie la o problemă care nu este doar a victimelor, ci care se răsfrânge asupra funcţionării şi sănătăţii familiale şi a societăţii în ansamblu.

          Anul trecut, pe 8 martie, am finalizat un proiect legislativ care s-a materializat prin promulgarea Legii 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, după patru ani de dezbatere în Comisia pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi.

          Mecanismul începe să se pună, încet-încet, în mişcare şi putem întrezări speranţe pentru victimele violenţei domestice, prin implementarea legii.

         Voi prezenta o serie de date care reflectă gradul de aplicare al acestei legi, rezultat in urma analizei facute de societatea civila: Studiul la nivel naţional cu privire la implementarea ordinului de protecţie realizat în luna ianuarie de o serie de ONG-uri (A.L.E.G, ANAIS, FILIA, GRADO, Asociaţia FRONT şi  Asociaţia Transcena).

Studiu final monitorizare ordine protectie 7 martie 2013 final[1]

– peste 1000 de cereri de emitere a unui ordin de protecţie au fost înregistrate, în perioada 12 mai 2012 – 28 ianuarie 2013, la nivel naţional.

-406 solicitări de ordin de protectie admise (Cele mai multe cereri admise sunt în Bucureşti, Bacău şi Prahova)

-faptul că numărul de dosare nesoluţionate este destul de mare arată că nu se respectă principiul celerităţii judecării acestor cauze. (durata pentru soluţionarea unei cereri, media este de 33,3 zile, dintre care 9,7 zile se scurg de la înregistrarea cererii şi până la primul termen. Cel mai scurt termen mediu de soluţionare este de 14 zile în judeţul Arad. Cea mai lungă durată medie o găsim în judeţul Vâlcea şi este de nu mai puţin de 71 de zile.)

– cele mai multe ordine de protecţie au durata de 6 luni.

– puţine astfel de ordine prevăd obligarea agresorului la consiliere psihologică sau la o formă de program structurat care să aibă ca scop schimbarea comportamentului acestuia.

 – În ceea ce priveşte prevalenţa de gen, s-a constatat ca cererile depuse de femei alcătuiesc un procent de 94%.

-nerespectarea principiul celerităţii prevăzut de lege constituie un element de risc pentru revictimizare.

-în majoritatea cazurilor, judecătorii nu respectă intimitatea victimelor, ceea ce înseamnă că 77% din cazuri sunt judecate în afara camerei de consiliu, adică cu un public care află toate problemele femeii agresate.

 Concluziile studiului impun anumiti paşi în direcţia combaterii violenţei asupra femeiia:

  • Monitorizarea şi centralizarea, în rapoartele periodice, a cazurilor de violenta in familie reclamate, stadiul şi acţiunile intreprinse privind executarea ordinelor de protecţie, de catre IGPR;
  • Să se asigure respectarea principiului celerităţii stipulat în lege.
  • să se garanteze obligarea agresorului de a participa la şedinţe de consiliere;
  •  Să se respecte demnitatea şi intimitatea victimelor în timpul judecării cazurilor, aşa cum legea prevede şi să se garanteze în absolut  toate cazurile obligativitatea părăsirii domiciului de către agresor;
  • Să se pună bazele unei informări corecte şi complete a populaţiei prin secţiile de poliţie rurală şi prin cabinetele medicilor de familie, părţi ale unor instituţii cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei domestice.

P.S. Felicit initiatorii pentru acest studiu! Era nevoie! Cred insa ca este nevoie ca si statul, prin institutiile sale, sa monitorizeze fenomenul!

Raspunde