Cristina-Ancuța POCORA

Cazuri precum atentatul de la coaforul din Dorobanti vor putea fi evitate conform noii legi privind combaterea violentei in familie

06 March 2012 ·

Stiu ca  noua Lege privind combaterea violentei in familie este un subiect despre care  vorbesc mult si de multa vreme, dar el se potriveste manusa cazului atacului aramat de la coaforul din Dorobanti. Daca legea era in vigoare si daca institutiile statului priveau la modul serios fenomenul violentei in familie, poate ca nu ar fi existat acest caz.
Pe vechea lege, in vigoare inca – Legea nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, politia trebuia sa intervina:

Art.16
(2) În cazul comiterii actelor de violenţă în familie, organele de poliţie intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie, a unei autorităţi sau din oficiu.
(3) Lucrătorul de poliţie va anunţa imediat autoritatea competentã la nivel local, în legãturã cu situatia victimei.

In noua Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (adoptata de Camera Deputatilor pe 28.02.2012, aflata din 5.03.2012 in termenul de sesizare asupra constitutionalitatii legii si care va intra in vigoare in 60 de zile de la publicare), persoana ar fi putut fi protejata si aplicate masuri de protectie cu celeritate:

Art.26. – (1) Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri-obligaţii sau interdicţii-:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
(2) Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc sau urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
(3) Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament sau a unor forme de îngrijire, în în special în scopul dezintoxicării.”

„Art. 27 indice 1. – (1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.
(2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal.
(3) Cererea poate fi introdusă în numele victimei şi de :
a) procuror;
b) reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor  violenţei în familie;
c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.”

“Art. 27  indice 3. – (1) Cererile se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
(2) Citarea părţilor se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.
(3) La cerere, persoanei care solicită ordinul de protecţie i se poate acorda asistenţă sau reprezentare prin avocat.
(4) Asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie.
(5) În caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţie chiar în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor.
(6) Procurorul are obligaţia de a informa persoana care solicită ordinul de protecţie asupra prevederilor legale privind protecţia victimelor infracţiunii.
(7) Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.
(8) Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.

Un Raspuns la “Cazuri precum atentatul de la coaforul din Dorobanti vor putea fi evitate conform noii legi privind combaterea violentei in familie”

  1. frumos , am avea nevoie de mai multe fapte dinastea, si in sali de judecata…

Raspunde