Cristina-Ancuța POCORA

Bătaia – “sport naţional”, “dovada de dragoste”…drama de fiecare zi

15 April 2011 ·

Citeam zilele trecute rezultatele unei cercetări efectuate de Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţa Operativă din Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), referitoare la violenţa domestică. Cocluziile sunt dureroase şi, din păcate, cu toate eforturile depuse de-a lungul anilor, fenomenul pare să fie o caracteristica uzuală a vieţii de familie.

Conform cercetării, doar o treime din victimele agresiunii domestice au curajul şi posibilitatea să se adreseze autorităţilor, în mare parte din cauza factorilor economici care îi leagă financiar de agresor. Femeile abuzate, spun specialiştii, nu au la cine să apeleze şi nici unde să se ducă după ce cad victime ale violenţei domestice, după cum consemnează NewsIn. În aceste condiţii, mii de femei din România trăiesc sub teroare, la fel şi zeci de mii de copii, victime directe sau colaterale ale violenţei domestice.

Faptul că a-ţi lovi partenerul de viaţă este ceva normal, după cum au declarat 50% dintre intervievaţi, este, cred, un comportament întipărit în ADN-ul nostru. Altfel nu-mi explic rezultatul. Şi, sinceră să fiu, cred că, de fapt, cazurile de violenţă în familie sunt mult mai numeroase, doar că acestea nu sunt recunoscute. Ideea de a-ţi altoi partenerul de viaţa, fie la nervi, fie la băutură, fie la supărare este, din păcate, o regulă mai ales în familiile nevoiaşe, dar nu numai.

Sudiul îmi aminteşte de o femeie de la ţară, măritată, cu mai mulţi copii (deja la casele lor) care ţinea toată gospodoria, muncind cot la cot cu soţul ei. Când fiica unei vecine i-a spus că în familia ei nici măcar nu se ridică mâna asupra femeii, ţăranca a zâmbit privind-o cu neîncredere. “Adica…cum asa? Nu se poate…”. Opinia că bătaia face parte din viaţa de cuplu, aşa cum ar fi, de exemplu, mersul duminca la biserică, e adânc înrădăcinată.

Ne luptăm, în consecinţă, cu o mentalitate adânc înrădăcinată. Urmele lăsate de violenţa domestică lasa urme puternice, atât la nivel fizic, cât şi afectiv. Iar obiceiul se transmite din generaţie în generaţie. Pentru că cei mai afectaţi de violenţa domestică sunt copiii, care reproduc astfel de comportamente în relaţiile cu ceilalţi.

De aceea, în urmă cu aproape un an de zile, am propus un proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care să modifice şi să completeze legislaţia în vigoare. Printre altele, conform acestui proiect, se vor introduce ordinele de restricţie şi de interdicţie, similare legislaţiei europene, care să protejeze în mod real victimele violenţei domestice. Aceste măsuri speciale de siguranţă (ordinul de restricţie şi ordinul de interdicţie) au scopul de a înlătura starea de pericol şi de a preîntâmpina actele de violenţă din familie, pe durata desfăşurări procesului de divorţ, de exemplu. Astfel, am propus ca violenţa domestică să fie declarată infracţiune şi am reglementat crearea unui cadru instituţional necesar fundamentării, elaborării, implementării, monitorizării şi evaluării politicilor, programelor şi strategiilor ăn domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Acest cadru ar trebui să asigure dezvoltarea unui sistem unitare de servicii specializate acordate atât victimelor agresiunilor fizice, cât şi agresorilor.
Proiectul a fost adoptat deja de Senat, acum este în dezbatere la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţior. Mai multe detalii găsiti AICI.

2 Raspunsuri la “Bătaia – “sport naţional”, “dovada de dragoste”…drama de fiecare zi”

  1. […] masa Consiliului Judetean Braila se afla un proiect secret, cunoscut doar de catre membrii USL, care prevede transformarea orasului dunarean in statiune turistica montana. In fapt, Concivia si […]

  2. […] Trei culori cunosc pe lume Ce le ţin ca sfânt odor, Sunt culori de-un vechi renume Amintind de-un brav popor. […]

Raspunde