Cristina-Ancuța POCORA

Duceti-va acasa domnule Boc!

13 October 2009 ·

(Declaratia mea politica, 13 octombrie 2009)

Sunt, poate, sute de motive pentru care cabinetul Boc 2 ar trebui să plece de la guvernare. Şi sper ca, astăzi, să se şi întâmple acest lucru. Dar nici un motiv nu este întrecut de cinismul cu care actualul Executiv aruncă, pe viitor, povara susţinerii bugetului de stat pe umerii femeilor.

            După o viaţă de muncă, acestea sunt obligate să trăiască anii bătrâneţii muncind până la ultima suflare.

            Modificările aduse legii pensiilor vor transforma orice femeie din România, mai ales pe cele tinere astăzi, în truditoare izbăvite doar de apropierea finalului care nu ne iartă pe niciunul.

            „Să cotizaţi până iese şi sufletul din voi” este ceea ce le propun PDL şi premierul Boc româncelor.

            Românce care, în schimbul efortului lor, primesc de la stat alocaţii simbolice pentru creşterea copiilor, servicii sociale dezastruoase, şcoli unde le este teamă să-şi trimită copiii, spitale în care ştii cum te duci, dar nu ştii cum mai ieşi.

           

Li se vorbeşte româncelor de standardul european în materie de pensionare, dar cei care îl invocă uită de standardul românesc de trai.

            Să se descurce domnul Boc şi ai săi cu un salariu sau cu un ajutor de şomaj ce le face pe mame să nu doarmă noaptea de grija zilei de mâine.

            Spre deosebire de românce, domnul Boc nu are decât o singură şi fundamentală grijă: cum să-l mulţumească pe tătucul său de la Cotroceni.

 

            Pentru asta, Cabinetul doi în unu” a găsit soluţia minus unu pe doi.

            Adică, jumătate din populaţia ţării trebuie să reziste la exprimentele de tip Boc. Dacă nu pot, cu atât mai bine!

 

Pentru domnul Boc, nu contează că femeile muncesc de două ori: o dată la serviciu, şi încă o dată acasă.

Nu contează că, pentru ele, rolul de mamă sau de bunică este mai presus decât rolul de angajat.

Nu contează că, pentru femei, munca se termină doar odată cu somnul copilului.

            Pentru domnul Boc şi cabinetul său nefericit, contează un singur lucru: să aibă un motiv bun să strige, în piaţa publică, că au fost demişi pentru că vor reforme şi legi drepte iar răii din opoziţie nu îi lasă.

            Este urât şi strigător la cer unde am ajuns cu acest guvern. Pe de o parte, serbăm festiv ziua femeii sau a mamei, iar pe de alta le aruncăm în cârcă ani grei de muncă.

 

            Ca femeie, nu pot să vă rog decât un singur lucru: duceţi-vă acasă, domnule Boc, şi mândriţi-vă în familie cât de bine l-aţi slujit pe Traian Băsescu.

            Iar, ca deputat, prin votul meu, o să am grijă ca acest lucru să se întâmple chiar de astăzi.

Un Raspuns la “Duceti-va acasa domnule Boc!”

  1. Cristina,

    Ce parere ai de opinia aceasta:

    Traian Basescu a punctat decisiv in ultimele zile. Reusind sa coaguleze partidele impotriva lui, el castiga de doua ori. O data, prin minimalizarea personalitatilor lui Geoana si Antonescu. Cei doi fiind uniti in incercarea de a-l numi pe Johannis prim-ministru, isi diminueaza forta de comunicare individuala, indispensabila inainte de cursa pentru prezidentiale.

    Continuand cu un vot negativ in Parlament, Traian Basescu va deveni elementul pozitiv, caci el si-a facut datoria numind un premier independent (vointa coalitiei) in schimb, coalitia ad-hoc va da dovada de iresponsbilitate acordand votul impotriva numirii noului premier cand se stie ca evaluarea Romaniei de catre FMI nu se va face fara un guvern. Prin urmare, Traian Basescu va fi cel care lupta pentru iesirea din criza politica. Doua mutari de sah foarte bune. Tacerea lui Oprescu este foarte interesanta, zilele astea.

    In sfarsit, o a treia mutare, de data asta nu atat de rafinata, dar eficienta in ochii unui electorat needucat, este telefonul presedintelui catre Johannis, inainte de numirea noului premier. Este evident doar o mutare de PR drept pentru care nu o incadrez la capitolul sah politic, desi aparent vine sa vorbeasca despre fair-play si onestitate. Dincolo de mizeria morala si lipsa de responsabilitate in care se zbenguie politicienii nostri, jocul devine interesant.

    P.S. E opinia lui Tudor Chirila de pe blogul sau.

    Mie imi pare de luat in seama.

    Dar tie?

Raspunde