Cristina-Ancuța POCORA

Reducerea CAS cu 3% ar fi o gură de oxigen pentru economie

04 November 2013 ·

Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) de la 1 ianuarie 2014 ar avea implicații productive în economie și ar reprezenta o gură de oxigen pentru mediul de afaceri.

Introducerea acestei măsuri va scoate la suprafaţă, din economia subterană,  zeci de mii de locuri de muncă. Mai mult, vor crește investițiile și se vor crea noi locuri de muncă, ceea ce va ameliora, în același timp, inclusiv încasările bugetare.  

Prin cota unică de impozitare de 16%, România beneficiază de competitivitate fiscală în raport cu majoritatea țărilor UE. În schimb, impozitarea muncii este cea mai importantă povară cu care se confruntă întreprinzătorii.

În România, salariile sunt mici, în timp ce costurile cu forța de muncă sunt mari. Din cheltuiala salarială totală pe care angajatorul o efectuează, doar 55% intră în buzunarul salariatului, restul de 45% fiind partea statului.

Exemplu: Pentru ca un angajat să încaseze suma de 1.604 lei, cât reprezintă în prezent câștigul salarial mediu net, angajatorul va trebui să suporte o cheltuială salarială totală de 2.897 de lei. Astfel, diferența de 1.293 de lei reprezintă impozitarea forței de muncă. Se ajunge, așadar, ca impozitarea totală a salariilor să fie peste 80% din salariul net.

În esență, astfel de măsuri, precum reducerea CAS, care avantajează economia afectează, la o primă vedere, bugetul statului. Dacă vom căuta doar acele măsuri care nu afectează bugetul statului, acestea nu vor avea potențialul de a stimula relansarea economică și mediul de afaceri.

 

Elemente privind impactul bugetar

Pe un calcul strict contabil, reducerea CAS la angajator cu trei puncte procentuale va avea un impact bugetar net de circa două miliarde de lei.

Explicații: Impactul bugetar net pentru un punct de reducere a CAS este de circa 680 de milioane de lei. Suma provine din faptul că, pe de o parte, veniturile bugetare se vor reduce cu circa un miliard de lei, în timp ce, pe de altă parte, va interveni o reducere a cheltuielilor cu CAS la angajator în sectorul bugetar de 320 de milioane de lei.

Disponibilitățile financiare rămase însă la dispoziția angajatorului se vor reflecta, relativ rapid, în alte categorii de încasări bugetare: impozit pe profit, TVA, noi contribuții potrivit cheltuielilor salariale suplimentare etc. Astfel, potrivit ipotezelor și calculelor realizate în cadrul MFP, impactul bugetar ar putea să coboare undeva la 500 — 550 milioane de lei pentru fiecare punct procentual de reducere a CAS.

 

Elemente privind costul forței de muncă în țările UE

În 2012, povara fiscală asupra muncii, exprimată ca procent din costul total al forței de muncă, este de 33,6% în Bulgaria, 35,5% în Polonia, 40,4% în Estonia, 39,6% în Slovacia, 41,4% în Spania, 42,4% în Cehia, 38,6% în Olanda, 32,3% în Marea Britanie.

În România, o povară fiscală de 45% arată o supra-impozitare a muncii, chiar în comparație cu multe din țările dezvoltate ale UE.

În țările nordice, recunoscute prin profilul redistributiv al ‘statului bunăstării’, impozitarea muncii este mai redusă, astfel Danemarca — 38,6%, Finlanda — 42,5%, Suedia — 42,8%.

În Bulgaria, pentru a fi plătit salariul mediu net de 320 de euro, costul total cu forța de muncă este de 482 de euro.

În România, pentru a fi plătit salariul mediu net de 352 de euro, costul total cu forța de muncă este 644 de euro.

Asemenea decalaje în privința impozitării muncii dezavantajează nu doar piața muncii, ci reduc inclusiv stimulentele investiționale. Formarea capitalului și fluxurile de capital ar susține mai puternic crearea de noi locuri de muncă în condițiile reducerii contribuțiilor sociale la angajator.

 

Bugetul de stat și cheltuielile publice

            Pe bugetul general consolidat, România se situează la 35,4% din PIB. Cheltuielile bugetului general consolidat au înregistrat însă sistematic creșteri, chiar și pe fondul recesionist al crizei economice.

Astfel, în condițiile unei scăderi a PIB-ului real de 6,6% în 2009, încasările bugetare au scăzut cu peste 37 de miliarde de lei. Cu toate acestea, în ciuda austerității salariale, cheltuielile bugetare totale au crescut în termeni nominali cu circa 3,3 miliarde de lei în 2009, 8,6 miliarde de lei în 2010, 3,5 miliarde de lei în 2011 și 2,1 miliarde de lei în 2012.

În 2013, inclusiv pe fondul reîntregirii salariilor, cheltuielile bugetare totale s-au extins mai consistent, cu circa 14 miliarde de lei, coroborate fiind și cu o evoluție mult mai bună a economiei, de 2,2% creștere economică.

În condițiile unei prognoze a creșterii economice de 2,2% din PIB pentru 2014, veniturile și cheltuielile bugetare vor crește și ele.

 

(extras din Interviul acordat Agerpres de către Cosmin Marinescu, consilierul Ministrului Finanțelor și conferențiar universitar doctor la ASE București, poate fi accesat pe http://www1.agerpres.ro/economie/2013/11/01/interviu-consilier-mfp-reducerea-cas-ar-fi-o-gura-de-oxigen-pentru-economie-15-58-15)

 

Raspunde