Cristina-Ancuța POCORA

S-a trezit “taurul” sa reglementeze avortul!

05 May 2010 ·

Citeam ieri, pe agentiile de presa, o declaratie, total neinspirata, din punctul meu de vedere. (agerpres)  Cred ca domnul deputat Marius Dugulescu (PD-L), preşedintele Subcomisiei de Demnitate Umană, doreste sa iasă din anonimat şi s-a trezit vorbind despre un subiect total strain naturii masculine: reglementarea unor ”chestiuni cu privire la avort”, putându-se ajunge chiar la interzicerea acestuia. Dintre toate subiectele, dintre toate problemele, i s-a parut lui ca e acesta un subiect care arde.

 

Aceasta problematica este, deja, reglementata în România. Problema numărului mare de avorturi înregistrate ţine în primul rând de educaţie şi de situaţia financiară precară cu care se confruntă tot mai multe familii. Ridicarea nivelului de trai, investiţiile în educaţie şi cercetare, investiţiile în sistemul sanitar, acestea ar trebui să fie preocupările majore ale colegilor de la PD-L aflaţi astăzi la guvernare.  

 

Conform declaraţiilor pe care le-a făcut domnul Dugulescu, văd că domnia sa consideră consilierea înainte de avort necesară, „apreciind viaţa înainte de naştere ca fiind o chestiune foarte importantă”. Foarte bine, dar le transmit domnilor colegi din subcomisia amintită că în unităţile spitaliceşti, prin protocoale medicale, în cadrul organizaţiilor neguvernamentale, consilierea se practică deja. Se practica si campanii de informare a tinerelor asupra riscului de sarcini nedorite. Iar atunci cand apare problema unei sarcini nedorite, singura care poate decide asupra corpului şi a destinului său este exclusiv femeia!

 

Acest subiect trebuie tratat cu maximă responsabilitate. Nici nu vreau să mă gândesc la perspectiva revenirii la situaţia din epoca ceauşistă, când avorturile erau interzise iar femeile erau tratate inuman, încălcându-li-se cele mai elementare drepturi. Am avut norocul sa nu traiesc acea experienta dar povestile sunt cutremuratoare.

 

In plus, mi se pare ca situaţia e cu atât mai ridicola cu cat aceasta prima iniţiativă a subcomisiei, formată exclusiv din bărbaţi, are legătură cu un domeniu care le este total străin: perioada de graviditate, avortul şi naşterea!

 

Daca subcomisia nu va gasi alte teme de dezbatere, ma angajez sa le furnizez cateva proiecte. Poate le dam impreuna o mana de ajutor!

31 Raspunsuri la “S-a trezit “taurul” sa reglementeze avortul!”

  1. un cetatean neturmentat says:

    misandrie pana-n maduva oaselor

  2. daca eu critic o initiativa proasta, care loveste foarte tare in femeie sunt suspecta de “misandrie pana-n maduva oaselor”.
    daca un domn imi interzice sa decid asupra corpului si vietii mele asta ce este?
    Trebuie sa recunoastem ca subiectul este mult prea serios si delicat pentru ca cineva sa arunce pe piata astfel de teze.

  3. un cetatean neturmentat says:

    daca pe neica-nimeni ala il consideri neavenit pe subiect, ok. poate chiar asa e, n-am de unde sa stiu.
    insa, evita generalizarile de genul “natura masculina”.
    o seara buna!

  4. right WINGER says:

    dRAGA ROSCATA,
    VEZI-TI TU DE COMISIA “AMANTELOR” TALE SI LASA – VORBA LUI CALINESCU – BARBATII SA FACA POLITICA, IAR TU FII MAI POLITICOASA CU OAMENII DOMNULUI!

  5. valentin says:

    Caracterizez comentariul d-tra ca “nesimtit.” (scuze!) Romania se indreapta spre un dezastru demografic, extinctie bilogica din cauza avortului, si o parlamentara scrie un comentariu iresponsabil la adresa unui parlamentar responsabil care e preocupat de aceasta problema. Plus iresponsabilitate fata de dreptul la viata al celor nenascuti. D-na, va voi avea in minte la alegerile proxime si voi indemna pe toti cei care-i cunosc sa voteze impotriva d-tra.

  6. duru says:

    nu mai sterge comentariile defavorabile, ca-ti fac o reclama pe toate siturile porn..

  7. Beni Lup says:

    Doamna…sau Domnisoara,
    de ce oare credeti ca aceasta chestiune (daca pentru dumneavoastra avortul este o chestiune….precum o piulitza sau un cui) este “subiect total strain naturii masculine”?
    Stiti banuiesc cum se concepe un copil nu?
    Sau ati ajuns cumva la o independenta oarecare….?
    Nu va suparati….cred ca domnul deputat nu incearca decat sa apere viata celui care este conceput fiindca doua persoane (care stiu ce fac) au decis sa procreeze….apoi unul dintre ei, sau amandoi decid sa ucida.
    Apoi…..ati fost la acea sedinta? Eu am fost! Nu s-a discutat DOAR despre avort….
    S-a discutat despre viitorul natiunii noastre, despre valoarea femeii, despre protectia victimelor abuzurilor, despre viata, despre educatia la care au dreptul cu totii.
    Si iata ca acest “taur” – adica un deputat cu coloana vertebrala a ales sa se ridice ca sa apere demnitatea nepotilor dumneavoastra (si pe a copiilor).
    Si cred ca va dati seama ce important estefaptul ca parintii dumneavoastra nu v-au avortat!

    Cu respect,
    Beni Lup – inca un “taur”

  8. Beni Lup says:

    Doamna Cristina, imi place motto-ul de pe pagina dumneavoastra…. Redau un fragment:
    “Ai grija de faptele tale pentru ca se vor transforma in obiceiuri.
    Ai grija de obiceiurile tale pentru ca vor fi caracterul tau.
    Ai grija de caracterul tau pentru ca el va influenta destinul tau viata ta”

    Vreau sa va atrag atentia ca atunci cand decideti sa avortati, nu este o decizie privitoare DOAR la viata dumneavostra si la corpul dumneavoastra…ci decideti soarta unei fiinte careia ii refuzati dreptul la viata….corpul unei fiinte a carei inima bate….pe care o macelariti fara mila si apoi il aruncati la canal….
    Decideti soarta unei natiuni….poate ca cel ucis de clestii doctorului urma sa fie un savant sau cel care urma sa salveze omenirea de la o anumita catastrofa…..

  9. Un film interesant despre ‘drepturile femeilor asupra propriului corp’:
    http://www.strigatulmut.ro

  10. lucian says:

    Doamna deputat,

    Cred in importanta unei Subcomisii Parlamentare pentru Demnitate Umana intr-o Romanie a promiscuitatii! Nu poate exista egalitate de sanse sau drepturile omului, fara intelegerea adevarata a demnitatii umane. Cred ca este hilar sa contestam componenta exclusiv masculina a Subcomisiei Parlamentare ( ati dorit sa fiti politically corect in privinta drepturilor femeilor, va apreciez). Avem nevoie de initiative legislative si politici publice coerente privind probleme etice controversate ( eutanasie, avort)asa cum se intampla in statele civilizate. Ma ingrijoreaza ca tanar jurist, faptul ca asezati totul in termenii atacului politic (PNL vs. PDL), cred ca in aceste subiecte, interesele de partid nu mai au importanta. Va apreciez ca o voce distincta in politica romaneasca, de aceea,d-na deputat, cred ca cel mai intelept este ca membrii Subcomisiei Parlamentare pentru demnitate umana sa colaboreze cu membrii Comisiei pentru egalitate de sanse si astfel sa vedem, noi cetatenii “ne-manelisti”(ma refer ca stil de viata)ai Romaniei, initiative legislative concrete, dincolo de atacuri politice sterile si nefolositoare.Imi doresc ca egalitatea de sanse sa sutina demnitatea umana! Mult spor si determinare!

  11. benilup says:

    Nu sunteti corecta, deci ca urmare nu procedati corect! De ce nu postati comentariile? Aceasta este dovada lipsei de profesionalism.
    Lamentabil!

  12. Bogdan says:

    Avortul este un drept al femeii tot atat ca si crima este un drept al omului. A interzice omorarea unor fiinte fara aparare nu e intoarcere la perioada ceausista, ci e bun simt elementar.

  13. Dana L says:

    Având în vedere că trăim o dictatura în toată regula, nu mă mai miră nimic!
    Oricum Guvernul ăsta este o mare ruşine, deci ce mai contează o pată în plus

  14. gogu sclipici says:

    barbatii de mai sus sa-si intrebe mamele daca au facut vreun avort… apoi sa traga concluziile!

    imi place ca au sarit toti barbatii ca arsi…sunt curioasa daca distinsii de mai sus ar mai gandi asa daca ar fi femei si ar fi pusi in situatia sa renunte la o sarcina (din diverse motive)… sa-si intrebe mamele daca au facut vreodata vreo intrerupere de sarcina, sa-si intrebe matusile, bunicile, surorile…si eu cred, asemeni domnei Pocora, ca decizia apartine in totalitate femeii… evident, este de preferat, asa cum se scrie si in material, ca femeile sa previna aparitia unei sarcini nedorite, sunt atatea metode contraceptive…din pacate, avem o problema majora cu educatia, cu prejudecatile (“nu iau anticonceptionale pt ca ma ingrasa”), cu lipsa fondurilor din sistemul sanitar…din cate am citit in postarea de mai sus, dna Pocora nu sustine ca e bine ca femeile sa faca avort, ci pledeaza pentru libertatea de a alege a fiecarei femei, conform constiintei sale…

  15. Gabi says:

    Domnilor deja cred ca incepeti sa decideti in numele nostru, femeia este libera sa aleaga ce vrea sa faca cu viata ei ,daca decide sa faca un copil este problema ei daca nu la fel ….nu este suficient cati copii abandonati sunt gasiti peste tot …nu va intrebati oare de ce ..??!!…lipsa banilor , lipsa educatiei, lispa multor lucruri …este inadmisibil dsa interzici ca femeia sa fac avort ….
    Copilul este cel mai frumos dar dat de Dumnezeu dar decat sa faci o casa de copii pe care sa ii trimiti la cersit sau nu ai ce sa le dai sa manance …mai bine faci unul ,,, cu greu resesti sa intreti doi .
    Cel mai bun exemplu …romi …ce ziceti domnilor vrei sa facem intrecere la colturile de strada , la gurile de canal …cu copiii de romi ?/….pentru ca asta se va intampla …
    Tara se afla intr.un haos total iar ei viseaza numai aberatii….ce oameni ne conduc ..!!!!!!!!!!

  16. Larisa Iftime says:

    Draga doamna deputat,

    Pentru ca sunteti femeie, nu cred ca nu stiti, macar din auzite, cum se face acea asa-zisa “consiliere” in cabinetele medicale, in spitale, acolo unde femeile merg sa faca avort. Daca nu ati auzit inca, va spun eu. Este o consiliere pur formala. Medicul este mereu sub presiunea timpului, ii da femeii care a venit si care TREMURA mai intotdeauna, la gandul ca ucide, sa completeze rapid (ca altfel plec, ma asteapta pacientii) un formular sumar, unde nu i se spune mai nimic despre consecintele dezastruoase pe care le are avortul asupra organismului sau. Femeia, in aceste clipe, este sub o preiune IMENSA, psihica, in primul rand. Din diverse motive. Uneori, poate alege intre copil si cariera, alteori, intre copil si sot, altadata, intre copil si vocea parintilor, alteori, crede, pur si simplu ca nu e momentul. Altatdata, femeia se gandeste ca nu are destule resurse materiale ca sa-si creasca copilul. Cu alte cuvinte, in peste 90% din cazuri, femeia face avort sub PRESIUNE. sunt poate unele care trec in prima faza peste asta dar, dupa avort, ea poate dezvolta asa-numitul sindrom-post avort sau trauma post-avort, care inseamna depresie, anxietate, stari de nervozitate etc.
    Dar, credeti ca le spune medicul ceva femeilor despre faptul ca ar putea sa nasca, ca cel/cea care se dezvolta inauntrul ei este un copilas, despre care inca de la conceptie, geneticienii ne pot spune ce culoare va avea ochii sau parul, ce va fi, baiat sau fetita. Nu, medicii de la noi nu spun nici pomeneala asa ceva, cunosc foarte putini medici romani, nu ginecologi, insa, care vorbesc femeilor despre bebelusul din burtica, atunci cand femeia este in criza de sarcina. Medicul de avort isi face meseria, pe el nu-l intereseaza ca femeia sa renunte la avort pentru ca ar pierde in jur de 300 de lei imediat. De aceea, practic, consiliere nu exista. Femeia mai degraba este IMPINSA sa faca avort de medici, decat invers, fara a i se preciza, in majoritatea cazurilor, despre consecintele dezastruoase ale avortului, de ordin fizic, psihic si sufletesc. Apropo, toate femeile care au ales sa nasca NU AU REGRETAT ca au facut-o si, dimpotriva, APROAPE toate cele care au avortat au regretat si regreta foarte mult dupa aceea. Le vorbeste oare cineva acestor femei ca avortul le creste riscul de a face cancer mamar? Le spune oare cineva acestor femei ca avortul le poate face sterile? Nu au timp, doamna deputat, medicii pentru asa ceva. Va rog sa va informati cumsecade.
    Pentru ca sunteti/suntem femei, cu atat mai mult situatia copilului conceput, nenascut ar trebui sa ne nelinisteasca.
    Nu amestecati va rog perioada Ceausescu aici, pentru ca nu are nicio legatura. Ceausescu era interesat doar ca turma pe care o conducea sa fie cat mai mare atat si nimic mai mult. Astfel gandesc atat pro-avortistii, cat si pro-natalistii. Ei vad in populatie nu mai mult decat o turma, pe care sa o inmulteasca sau sa o scada dupa bunul plac. Or, noi vorbim aici de faptul ca bebelusul nenascut este un OM ca si noi. Cu cat stiinta ne da mai multe dovezi despre asta, cu atat mai mult dorim sa-l suprimam pe acest omulet.
    Din discursul dvs. nu transpare decat ideea ca vreti sa va rafuiti cu barbatii, or, nu asa trebuie privite lucrurile. Priviti lucrurile din perspectiva unei mame, a uneia care-si doreste sa-si patreze copilul, dar presiunea societatii este atat de mare, incat ea “isi calca pe inima”, dar nimeni nu-i spune ce o asteapta dincolo de acest prag. Iar dincolo de acest prag, e prezenta in primul rand suferinta. Va rog sa chibzuiti foarte bine inainte de a arunca cu cuvinte, in special in chestiunea avortului, apropo de motto-ul dvs.

  17. Larisa Iftime says:

    Apropo, in perioada Ceausescu, se faceau in jur de doua sute sau trei sute de mii de avorturi anual, deci, mai multe decat acum. Vedeti o sursa americana:

    http://www.johnstonsarchive.net/policy/abortion/ab-romania.html

  18. Mary says:

    Ati putea pune o intrebare domnului parlamentar,ce incearca sa sustina, natalitatea sau mortalitatea?nu ar fi mai bine sa faca ceva…proiecte si sa motiveze femeile sa aduca pe lume cat mai multi copii?cu ce ajuta societatea femeile?vorbim de Dumnezeu sau de moralitate??

  19. Larisa Iftime says:

    Iar cat priveste dreptul femeii de a face avort, as raspunde in felul urmator: TOATE NE SUNT INGADUITE, DAR NU TOATE DE FOLOS!

  20. Florin Cherbis says:

    Decizia de a intrerupe o sarcina este (sau ar trebui sa fie) o decizie grea. De aceea, nu sunt de acord cu ceea ce spune Gabi, atunci cand afirma ca “femeia este libera sa aleaga ce vrea sa faca cu viata ei”. Nu doar pentru ca rezultatul acestei decizii nu o implica doar pe ea, ci si alte 2 vieti. In mod cat se poate de direct. De aceea, cred ca povara (eu asa o consider) unei hotarari atat de radicale trebuie sa il implice si pe partenerul de viata. Si atunci, nu pot concluziona decat ca “partizanatul sexist” pe care l-am observat aici, avand reprezentanti infocati din ambele tabere, nu isi are nici rostul, nici justificarea.
    Un avort, in general, nu va fi uitat niciodata. Mai ales de catre femeie. Un astfel de gest s-ar putea sa o urmareasca tot restul vietii. Poate din acest punct de vedere, partenerele noastre de “drum” ar trebui sa aiba macar un cuvant in plus. Dincolo de trauma fizica, exista cea psihica, si va invit sa omiteti aceast aspect. Dar poate tocmai de aceea, ea nu ar trebui niciodata sa isi asume singura aceasta greutate.
    Si chiar daca eu voi sfatui intotdeauna o pereche (sau doar o posibila mama) sa faca tot posibilul in a duce pana la capat acel unic miracol, nu ma voi plasa niciodata de partea celor ce doresc interzicerea avortului. Chiar si pentru simplul fapt ca am vazut unde poate conduce o astfel de prevedere legislativa, la cate pierderi de vieti ale femeilor dar si la cate vieti ruinate ale copiilor nedoriti si ulterior abandonati (ca sa nu vorbim de sarcinile rezultate din violuri sau incesturi, ori de cazurile cu implicatii medicale).
    Solutia nu poate proveni decat dintr-o educatie adecvata, dublata de crearea unor conditii care sa incurajeze natalitatea. Nicio femeie nu isi va omori puiul, daca va trai intr-un mediu social, educational si economic care sa ii ofere garantia minima ca cel pe care il aduce pe lume nu va primi viata ca o povara, ci ca un miracol.

  21. Alexandra Stroia says:

    Discutia pro si contra avort de mai sus, mi se pare usor amuzanta, cel putin, punctele de vedere ale domnilor.
    Un avort reprezinta terminarea sarcinii prin orice mijloace, inainte ca fatul sa fie suficient de dezvoltat pentru a supravietui. Definitia data de OMS este limitata la terminarea sarcinii inainte de 22 saptamani de gestatie, calculata in functie de data primei zile a ultimei menstruatii si expulzarea unui fat care cantareste 500 g.

    In Romania, intreruperea cursului sarcinii e permisa pana la 14 saptamani. Tinerele, adolescentele sub 18 ani nu au nevoie de consimtamantul parintilor pentru a efectua o intrerupere de sarcina intr-o unitate spitaliceasca.

    Practic, in celelalte tari din vest, majoritatea femeilor beneficiaza de o perioada de gandire. Daca femeia hotaraste sa recurga la avort, i se da o perioada de o saptamana (limita maxima stabilita in Franta) de reflectare, timp in care este consiliata si de un psiholog.

    La noi avortul inca se face mai rapid. Femeia solicita intreruperea de sarcina, are loc consultatia, este pus diagnosticul si imediat se efectueaza avortul, fie in unitatile de stat, fie in clinici private. Astfel, femeia nu mai beneficiaza de acea perioada de reflectie, ci se recurge direct la aceasta manevra chirurgicala fara sa stie prea bine ce o asteapta.
    Avortul face parte din drepturile fundamentale ale femeii, ea poate sa decida singura – indiferent de presiunea celor din jur – ce vrea sa faca cu sarcina, daca sa o duca la bun sfarsit sau sa renunte la ea. Nimeni nu are dreptul sa o influenteze, ea singura va fi cea care va lua decizia. Ea trebuie sa se decida bine inainte, daca vrea sa tina sarcina si sa aiba un copil, ce inseamna acest lucru, ce inseamna pentru ea, pentru sanatatea ei, pentru viitorul ei si pentru cariera ei profesionala.
    La fel cum spunea @Florin Cherbis, nicio mama nu isi va omori puiul, atata timp cat societatea, conditia sa sociala ii va permite sa asigure un trai decent noului nascut, astfel incat sa nu fie pusa in situatia sa ii refuze accesul la educatie,la o buna crestere, la hrana, medicamentatie adecvata, etc.

  22. Alexandra Stroia says:

    ( o completare : faceam referire la punctele de vedere ale anumitor domni). Spre exemplu: d-l BeniLup….Cuvinte precum misoginism, sexism …ar trebui sa ring a bell pt. D-l BeniLup.

    Cu respect,
    O tauroaica

  23. Gabi says:

    @Florin
    Am un copil , stiu ce inseamna acest dar, dat de Dumnezeu …mi.as dori sa mai am unul ….dar vad cat este de greu sa intretin unul …si atunci ma gandesc …peste cativa ani fetita mea o sa fie domnisoara …ce ii ofer ?
    Trauma unui avort nu am trait.o dar am cunoscut femei care au trait asa ceva ….e dureros intradevar ..dar te bucuri de o viata noua si in acelasi timp te intristezi ca trebuie sa muncesti mai mult si mai mult pentru a oferi copiilor un trai decent.
    Oare e bine sa facem copii..sa nu mai facem avort si apoi sa plecam cum deja multi parinti au facut.o in strainatate sa muncim sa le asiguram traiul ? Citeam zilele trecute ca dragii nostri copilasi sufera de singuratate este parerea unui pshiholog nu a mea personala ….da asa este …parinti petrec foarte putin timp cu copii lor sau in cazul celor plecati raman cu bunici sau alte rude apropiate …ei de asta ce parere aveti ?

  24. Vad ca subiectul naste o dezbatere puternica. Cred ca este bine sa ramanem in limita argumentelor pro si contra si a unui dialog civilizat. Nu ma sperie amenintarile si nici cuvintele “grele”. Nu incurajez avortul, sustin informarea si consilierea viitorilor parinti, nu sutin interzicerea avortului!
    Este invocata aici chestiunea natalitatii. Dar solutia pentru cresterea natalitatii nu este interzicerea avortului. Daca, fara pasiune, citim post-urile mai vechi de pe acest blog, veti gasi argumente cu care eu sustin necesitatea unor politici pentru cresterea natalitatii. Natalitatea trebuie incurajata prin nivel de trai, prin infrastructura de servicii care sa ajute parintele sa reconcilieze viata profesionala cu viata de familie, prin stimunarea financiara a parintilor sa creasca numrul copiilor…etc. dupa ce creezi astfel de politici vei vedea ca oamenii vor face copii.
    Pe de alta parte sunt multe familii care isi doresc copii, dar traiesc zilnic cu teama ca nu vor putea asigura copilului lor un trai minim, decent. Ce facem, ii obligam pe romani sa faca copii cand ei stiu ca nu au cu ce sa-i hraneasca, cand stiu ca nu au cu ce sa le asigure studiile, cand stiu ca acel copil nu va putea avea o viata decenta…?! Obligand familiile sa dea nastere unor copii in aceste conditii nu cumva vom condamna mai multi copii la abandon, la o viata in centre si nu in familie?! Nu credeti ca prioritar este sa rezolvam problemele bazale si apoi sa ne gandim la constrangeri si pedepse.
    Apoi, prin ceea ce am scris nu am exclus programele de consiliere si de sustinere a viitoarei mamici. Ele sunt prevazute, dar, asa cum se spunea si aici, nu sunt facute cum trebuie. Aici merita insistat.

    As vrea sa mai fac o precizare: am spus ca subiectul este strain naturii masculine pentru ca barbatii, oricat si-ar dori, nu au cum sa inteleaga si sa simta exact ce simte (fizic si psihic ) o femeie insarcinata. Nu e o critica este un fapt.

  25. Larisa Iftime says:

    Ma iertati, nu prea cred ca subiectul ar putea fi “strain naturii masculine”, pentru ca si tatii sufera, atunci cand mama face avort. Si ei pot dezvolta sindromul post-avort, precum si fratii si surorile copilului avortat.

    Acum, imi pun intrebarea: dar daca o femeie sau mai multe femei i-ar ruga pe anumiti politicieni sa intervina in favoarea lor, a fiicelor lor, a surorilor lor, sa conceapa o asemenea lege, care nu numai ca le-ar proteja sanatatea, ci si le-ar ajuta sa nu faca un pas gresit, pe care sa-l regrete dupa aceea, ce ar trebui sa faca acesti politicieni? Sa le ajute, ca niste cavaleri ce sunt sau sa se dea la o parte? Adica, argumentul ca barbatii nu au ce discuta aici nu sta in picioare.

    Cred ca nu ar trebui sa focalizam discutia pe faptul cine are dreptul sa vorbeasca despre avort, ci pe faptul ca, prin avort, se omoara o fiinta nou-conceputa, un bebelus – un baietel sau o fetita.

    Un medic cunoscut din Romania, care face proceduri de fertilizare in vitro, spunea, la un moment dat, la TV: noi, de la prima celula deja, stim ce culoare va avea “perisorul”, ce culoare vor avea “ochisorii” copilului… Acelasi medic, cu o usurinta uluitoare vorbea despre avort si este un aparator fervent al avorturilor. Nu vi se pare aici ca se umbla cu dubla masura: e copil cand dorim si nu mai e cand nu vrem?

    Las la o parte argumentele de natura crestina, care sunt cele mai clare, dar care – poate gresesc – parca nu v-ar interesa. Totusi, nu pot sa nu spun: noi, oamenii, suntem datori sa-i aparam pe cei mai slabi dintre noi: copiii nenascuti si nascuti, oamenii cu handicap, bolnavii, bolnavii incurabili, batranii, pe toti cei care nu se pot apara. Altfel, cu aceeasi masura ni se va plati si noua.

  26. valentin says:

    http://www.mercatornet.com/articles/view/restricting_abortion_is_not_a_ruse_of_the_patriarchy/

    recomand aici articolul publicat ieri de d-na Margaret Sommerville, eminenta eticista din canada care prezinta o perspectiva feminista asupra avortului. Concluzia ei: lupta impotriva avortului nu este o conspiratie patriarhala

  27. mancalar tata de google

  28. Anamaria says:

    Felicitari pentru cei care au luat pozitie inpotriva acestui articol scandalos.
    Doamna parlamentar cred ca spera sa-si castige notorietate si adeziunea femeilor si din contra a reusit sa contrarieze atat femeile cat si barbatii prin lipsa de sensibilitate si prin duritate.
    Sper ca a citit cu grija comentariile si mai ales scrisoarea asociatiei PROVITA si in ciuda orgoliului ranit poate i se va muia inima si de acolo de unde este pusa va apara cu adevarat drepturile noastre ale tuturor.

  29. Daniela says:

    Stimata doamna,

    Dumnezeu sa va binecuvanteze casatoria si copiii!

    “Pentru 2010 imi doresc sa avem un bebelus sanatos si frumos! Am aflat curand ca sunt insarcinata. Daca Dumnezeu vrea, vom avea in vara lui 2010 un copilas, pe care si eu si sotul meu ni-l dorim foarte tare”, a spus aceasta.

    Cristina Pocora s-a casatorit, in luna iunie, in secret in Spania, fara macar ca parintii sai sa stie.

    Intrebarea mea este: daca toti am trecut prin acelasi faze de dezvoltare embrionara si fetala pe care si copilul dumneavoastra le parcurge in pantecele dumneavoastra, pentru a ne naste, atunci cum poate fi un DREPT uciderea copilasilor nenascuti?

    Avortul nu este un drept, ci o crima. Avortul ucide un om nenascut. Fie ca Bunul Dumnezeu sa va ajute sa vedeti realitatea: toti copiii avotati ar fi putut avea zambetul, dragalasenia pe care vi le v-a demonstra copilasul dumneavoastra dupa nastere.

  30. @daniela.
    din pacate pentru mine, acea sarcina s-a oprit din crestere la 8 saptamani.
    Imi doresc foarte tare un copil, doi chiar trei. Cati si cand va dori Dumnezeu. Este dorinta mea si a sotului meu.

  31. Maria says:

    Imi pare rau pentru pierderea dumneavoastra.
    Am pierdut si eu un copil (o lume intreaga) in urma folosirii unor anticonceptionale de a caror “efecte secundare” abortive nu am fost nicicum informata desi consultasem mai multi doctori inainte de a le folosi. Cand l-am redescoperit pe Dumnezeu am inteles cat de gresita si de nociva este ideea separarii sexului de sensul lui prim: aducerea pe lume a unor copii. Acum am doi copii, doua minuni, doua lumi fascinante care radiaza bucurie si acum am inteles frumusetea creatiei Lui Dumnezeu. Tot ce se petrece in timpul actului sexual este indreptat spre scopul clar al aparitiei unei noi vieti! Copii nu apar din aer, femeile nu raman insarcinate asa ca prin minune… si apoi trebuie sa decida “vai si eu acum ce fac? pastrez sarcina sau avortez? pai si toate planurile MELE, dorintele MELE, CONFORTUL MEU?”… nu, doamna, nu asa ramanem insarcinate. Momentul si dreptul femeii de a alege este (sau ar trebui sa fie) INAINTE de a face sex…pentru ca stim ca asa apar “sarcinile nedorite” (sigur ca fac exceptie cazurile de viol).Asa ca la asta se reduce “chestiunea”: vrei placerea, iti asumi posibile consecinte, nu iei doar placerea fiind dispus ca apoi sa ucizi pentru ca un copil nu corespunde planului propriu. La asta se reduce TOT raul lumii: cheful meu versus suferinta altuia, dreptul meu platit de altii. Si asa cum spune cineva mai sus, daca NOI TOTI am trecut prin toate acele faze ale dezvoltarii cum putem spune ca ei nu sunt copii? sau ei devin copii doar daca asta ne convine noua?
    Situatia in Romania este dezastruoasa, consilierea de care vorbiti o fi doar in hartii, realitatea nu are nici o treaba cu “prevederile” formale iar la capitolul INFORMARE sau EDUCATIE ceea ce se face de obicei prin scoli nu merita numele asta! Prin scoli se face mai mult RECLAMA la prezervative decat o educatie reala privind implicatiile inceperii vietii sexuale. De aici trebuie pornit in tratarea “chestiunii avortului” daca intr-adevar va intereseaza subiectul si nu se reduce totul la o simpla razboire in cuvinte pe subiecte diverse si interese mascate. Singura INFORMARE reala de care am auzit eu pana acum este campania “Vreau sa aflu” sustinuta integral de Asociatia Provita, desfasurata in licee de o mana de voluntari, putini dar devotati. Daca doriti intr-adevar sa faceti ceva, sustineti aceste campanii de informare reala care apara copilul de moarte si parintii de suferinta. E clar ca barbatii NU trebuie exclusi din asta, ca de femei care sa faca singure copii sau sa sufere singure dupa avort eu nu am auzit pana acum. Fiecare sufera in felul lui. Si iubirea reala fata de femei nu se reduce la a-i arunca in fata “solutia” mincinoasa a avortului, care nu face decat sa striveasca o parte din sufletul ei si s-o incarce cu un pacat de moarte. De celelalte riscuri majore nici nu mai zic.
    Si inca ceva, foarte important: daca nu s-o reduce totul la simple declaratii, cum puteti impaca dumneavoastra pomenirea Lui Dumnezeu si a nadejdii in El pe aceeasi pagina pe care sustineti avortul ca pe un simplu drept al femeii? Dumnezeu a fost destul de explicit in “chestiunea” aceasta.
    Sper ca indelung rabdatorul Dumnezeu sa va ofere curand miracolul vietii din nou si prin el lumina pentru a vedea avortul asa cum este: o crima asupra copilului nevinovat , o tragedie pentru intreaga familie ce ramane in urma si o rusine pentru intreaga societate ce-l voteaza comod ca find “normal si corect”. Treziti-va mamelor!Nadejde in Dumnezeu!
    Cu speranta si durere, Mama a doi copii vii si a cel putin unuia omorat inainte de a vedea lumina.

Raspunde