Cristina-Ancuța POCORA

Sesizarea neconstitutionalitatii Codului muncii

18 March 2011 ·

În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României, respectiv ale art. 11 alin. (1) paragraf A lit. a) si ale art. 15 si următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale republicată, am înaintat Sesizarea Grupurilor Parlamentare ale Partidului Social Democrat şi Partidului Naţional Liberal referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003-Codul Muncii, adoptată prin procedura angajării răspunderii Guvernului, în condiţiile art. 114, alin. (1) şi (3) din Constituţia României, în şedinţa Camerelor reunite ale Parlamentului României în data de 8 martie 2011, cu rugămintea de a fi înaintată la Curtea Constituţională.

iata aici textul: Sesizare neconstitutionalitate Codul muncii

4 Raspunsuri la “Sesizarea neconstitutionalitatii Codului muncii”

  1. Anton says:

    Inca un esec al primarului Vasile Sava.Jos palaria domnului primar Dinu Alexandru.Un discurs de nota 10.Accesati linkul de mai jos.
    http://merzaanton.blogspot.com/

  2. […] Crin Antonescu a precizat astazi, intr-un comunicat de presa, ca autoritatile romane trebuie sa ia atitudine fata de ceea ce se […]

  3. Nu ştiu cine a făcut această sesizare de neconstituţionalitate, dar este cu adevărat interesantă. Pe prima pagină se demonstrează că legile şi Constituţia trebuiesc respectate pentru că aşa scrie în Constituţie. 😀

    Se spune apoi aşa:
    În acest sens se impune învederat faptul că posibilitatea Guvernului de legiferare – ca autoritate legislativă delegată – nu poate fi însă discretionara

    Guvernul nu poate legifera, nici într-un mod delegat, nici în alt fel. De aceea se spune în Constituţie că…
    Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.

    Dacă s-ar putea delega legiferarea, nu ar mai fi unică autoritate legiuitoare. Problema este că angajarea răspunderii guvernului a fost un instrument folosit, de la bun început, ca modalitate de legiferare, într-un mod aberant, deşi este un instrument cu totul alt scop. Cel puţin asta este părerea mea. Şi am să vă explic.

    Parlamentul, în momentul în care acordă încrederea Guvernului, o face pentru… şi citez…
    Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

    Ce spune asta? Spune că Parlamentul aprobă Programul de Guvernare (adică ce vor EXECUTA membrii guvernului, oricare ar fi ei, pe perioada de mandat pe care o obţin) şi acordă încredere unor cetăţeni aflaţi pe o listă că vor duce la bun sfârşit acel Program de Guvernare. Iată de ce Programul de Guvernare este partea cea mai importantă a Guvernului, reprezentând exact ceea ce premierul şi miniştrii şi cei aflaţi în subordinea Guvernului trebuie să execute.

    Dar dacă membrii guvernului nu execută Programul de Guvernare? Atunci Parlamentul are la îndemână instrumentul moţiunii de cenzură.
    Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

    Nu se spune acolo că “demite” membrii Guvernului, aşa cum ar părea la prima vedere, ci că se Retrage Încrederea. Cu alte cuvinte, Parlamentul spune că nu mai crede că echipa guvernamentală poate executa Programul de Guvernare.

    Ce concluzii putem trage de aici?
    1. Nu Guvernul stabileşte Programul de Guvernare, nu el îl poate modifica. Programul de Guvernare reprezintă prerogativa Parlamentului în momentul acceptării lui prin vot. Guvernul nu face altceva decât să execute programul de guvernare, întocmai şi la timp. GUVERNUL NU POATE MODIFICA EL SINGUR PROGRAMUL DE GUVERNARE, numai Parlamentul poate modifica Programul de Guvernare.

    Dar dacă Programul de Guvernare devine imposibil de aplicat? Iată că am ajuns şi la Angajarea Răspunderii Guvernului.

    (1) Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
    (2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata in conditiile articolului 113.

    Ce înseamnă angajarea răspunderii guvernului? Guvernul spune… Onorat Parlament, eu, premierul, vă comunic că nu pot duce la bun sfârşit Programul de Guvernare pentru că am ceva probleme. Iată problemele şi iată soluţiile de rezolvare. Hotărâţi dumneavoastră dacă păstraţi vechiul Program de Guvernare sau acceptaţi modificările Programului de Guvernare pe care le propun prin angajarea răspunderii guvernului. De aceea se spune “program, declaraţie, proiect de lege”. Parlamentul poate admite tacit modificarea programului de Guvernare, atunci când nu are nici o opinie contrară, sau poate depune o moţiune în cazul în care nu este de acord cu modificarea şi situaţia se va tranşa prin vot. Dacă Guvernul cade, Parlamentul va putea să-şi acorde încrederea pe un alt Program de Guvernare sau să-l păstreze pe cel actual şi să schimbe numai echipa Guvernului.

    Mai mult, de aceea se cere repetarea votului de acordare a încrederi de fiecare dată când se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului (şi asta nu are neapărat legătură cu oamenii ci cu politica, adică cu actul de guvernare).

    Care este concluzia. Guvernul nu legiferează prin angajarea răspunderii guvernului, chiar şi atunci când nu se depune moţiune. Legea respectivă trece, nu în urma angajării răspunderii, ci în urma unui vot parlamentar (atunci când există moţiune) sau a trecerii tacite.

  4. PS.
    Aştept cu nerăbdare să văd decizia CCR relativă la restul punctelor exprimate în sesizare.

Raspunde