Cristina-Ancuța POCORA

Viata, sanatatea si integritatea omului sunt mai presus de orice!

08 September 2013 ·

 

V-am tot vorbit despre “aerul” meu, micuta Sophia, iar, in zilele acestea, atat de dureroase, am privit si mai adanc subiectul cainilor fara stapan si cum o afecteaza pe ea aceasta problema.

Subiectul este extrem de delicat si, in sufletul meu, se duce o lupta intre dragostea pentru animale si ceea ce trebuie facut pentru siguranta copilului meu.

Pe Sophia o invat sa iubeasca animalele, sa se joace cu cateii, sa-i ocroteasca. Dar cainii fara stapan reprezinta un pericol pentru ea, oricat de dragalasi si de inocenti ar parea.

Avem si noi cativa, care stau in fata casei, care se joaca in groapa cu nisip alaturi de copiii nostri, care ne insotesc atunci cand ne plimbam sau care alearga spre masina atunci cand venim acasa, asteptand sa le dam ceva de mancare…

Cainii acestia, de la noi din cartier, dupa ceva timp, timp in care au speriat cativa copii, au devenit linistiti si prietenosi cu oamenii din cartier. Dar se transforma atunci cand intra in zona o persoana noua. Nu o data am intervenit cand fugareau copii din afara cartierului, care veneau la locul de joaca sau se plimbau cu bicicleta.

Si ma veti intreba cum de acceptam acest lucru. Ei bine, suntem unii care nu acceptam si am facut reclamatii, am apelat la autoritati iar ASPA a venit si a ridicat haita de 10-15 caini, cati erau initial. Dupa acest episod, s-a lasat cu violenta verbala, cu amenintari, si cativa vecini, “mari iubitori de animale”, au recuperat 4-5 caini, care acum traiesc alaturi de noi. Au mai existat probleme, s-a soldat cu alte certuri si amenintari si am ramas tot… in simbioza. Acei vecini “mari iubitori de animale” le dau mancare, apa, ii duc la doctor cand au probleme si incearca sa faca cheta de la noi pentru cutu, dar nu ii iau in casa, nici macar nu ii inchid in curtea lor si asa am ajuns in stadiul in care copiii nostri impart cartierul cu aceste animale. Am fost obligati sa-i acceptam de teama ca vecinii “iubitori de animale” vor uita ca trebuie sa iubeasca si oamenii si vor ridica pumnul asupra noastra. Au fost, de altfel, momente pline de tensiune pe acest subiect.

Din punctul meu de vedere, atunci cand iubesti un animal, il tii aproape, il iei cu tine in casa, nu il lasi pe strada, nu il lasi iarna in zapada, nu ii dai mancare si apa atunci cand iti amintesti… il iubesti si il tii aproape.

Aceasta este realitatea mea.

 

 Si acum am sa spun ce voi face de aici incolo.

Ca cetatean dar si ca om politic, in toti acesti multi ani, am ascultat dezbaterile pe acest subiect, cu argumente pro si contra. Nu de putine ori, i-am auzit si pe fetesteni (si ei terorizati de cainii fara stapan) ca vor ca acesti caini sa dispara de pe strada, dar sa nu fie omorati. De cealalta parte, am auzit autoritatile spunand ca gestionarea problemei cainilor maidanezi cu deparazitare, castrare, cipare, tinerea in adaposturi este o cheltuiala colosala la nivelul bugetelor locale, mai ales la nivelul unor orase medii si mici. Toata societatea spune ca vrea sa nu mai vada caini fara stapani pe strazi, ca autoritatile trebuie sa gaseasca solutii, ca nu trebuie omorati, iar, cand sunt alocati bani pentru adaposturi, auzim reprosuri ca se cheltuie mai mult cu cainii din adapost decat cu copii institutionalizati. Unii chiar, “marii iubitori de animale”, ii iau ca fiind ai lor si ii iubesc atat de mult incat ii lasa liberi pe strada, dar sunt cainii lor…

Pana acum, solutia rezultata la nivelul societatii era ca trebuie stransi cainii, cipati, sterilizati si apoi, mult “calmati” odata cu aceste proceduri, dati spre adoptie, iar ce nu era adoptat era readus in spatiu. Bine, asa cum am spus, si cei adoptati, s-a dovedit a fi tot intorsi in spatiu. Solutia aceasta si-a demonstrat inca o data, prin moartea ingerasului Ionut Anghel, ineficienta. Se vede clar ca cine trebuie sa-si faca treaba nu o face in acest sistem. Este momentul sa ne asumam o decizie radicala.

Pare un cerc vicios si cred ca trebuie sa stabilim si sa ne asumam cateva principii:

  1. Viata, sanatatea si integritatea omului sunt mai presus de orice!
  2. Pe strada, in public , nu au ce cauta animale fara stapan!

Plecand de aici eu, ca reprezentant a peste 70 000 de cetateni din judetul Ialomita, zona Fetesti-Tandarei, in Parlamentul  Romaniei, sunt hotarata sa aleg integritatea, viata si sanatatea oamenilor! Si pentru asta voi vota!

Cred ca trebuie sa dam instrumente clare administratiilor locale ca, incepand de acum si in termen de 2-3 ani, sa rezolve problema animalelor fara stapan de pe strazi. Daca, dupa acest termen,  mai gasim un singur animal pe strada, trebuie sa existe consecinte foarte clare pentru toti cei responsabili, de la administratie locala, pana la proprietar. Ai dat un animal pe strada, platesti! Trebuie sa existe proceduri clare, responsabilitati clare, cei care adopta animale sa raspunda pentru ele, iar fiecare administratie locala, conform opiniei generale a locuitorilor, trebuie sa decida ce face cu animalele fara stapan si pana unde merge actiunea. 

P.S.: Pentru ca eu sper ca autoritatile vor actiona, mai mult decat sa initieze un referendum, vreau sa incerc sa-i regasesc stapanii catelusei din prima imagine, pentru ca ea a aparut la noi acum cateva luni si se vede ca este un catel care a avut o casa. Sau poate cineva doreste sa o adopte. Asa ca astept mesaje de la cei interesati.

2 Raspunsuri la “Viata, sanatatea si integritatea omului sunt mai presus de orice!”

  1. Rodica says:

    Tu ai dreptate insa, insa si noi cetatenii trebuie sa contribuim cu ceva la intretinerea lor in adaposturi daca nu vrem sa fie omorati intr-un final. Caci, poate vor fi infiati un sfer si restul omorati. Asta ca o persoana mai miloasa nu pot accepta, la fel cum nu pot sa pun in balanta viata unui copil omorat de caini ucigasi cu viata lor.TOTI cei ce n-au gestionat bine sau chiar deloc problema trebuie sa raspunda cel putin pecuniar. Iar in loc de un referendum costisitor care ne va invrajbi si mai mult, mai bine adaposturile mult trambitate si finalizate. Daca cineva, usor diabolic…si avem din pacate asemenea persoanaje, regiza aceasta noua tensiune, nu-i reusea atat de bine.Nu sunt habotnica, dar am observat in timp, ca orice “ucidere deliberata”, incepand din 1989 ne-a cam adus numai rau si parca mereu ne da tarcoale. Am citit o postare a dlui Oprescu care nominalizeaza niste legi care au aparut,periodic si motiveaza ca aceste suprapuneri si unele ambiguitati i-au impiedicat sa…Tocmai de aceea spun: Tu, voi, acolo incercati sa se definitiveze astfel incat sa nu sufere nimeni.

  2. Florin Floreanu says:

    “”VIATA, SANATATEA SI INTEGRITATEA OMULUI SUNT MAI PRESUS DE ORICE!””

    Tocmai de-aia reveniti-va urgent pe subiectul ROSIA MONTANA!!! si mai dati-le dracului de ordine de partid, Ca Sophia va trai in Romania (sper).

Raspunde